Caracteristici ale vârstei de 5 ani

Modul în care copilul tău se joacă, învaţă, vorbeşte sau se comportă sunt elemente cheie în dezvoltarea sa. Caracteristicile de mai jos reprezintă ceea ce reuşesc să facă cei mai mulţi dintre copiii aflaţi la vârsta de cinci ani. Este important să menţionez că aceste trăsături nu sunt definitorii şi că fiecare copil se dezvoltă în ritmul lui – spre exemplu, se poate ca într-o perioadă să pună mai mult accent pe dezvoltarea abilităţilor de mişcare şi mai puţin pe abilităţile cognitive. Poţi să îţi pui semne de exclamare şi să discuţi cu un specialist (medic de familie, medic pediatru, psiholog) eventuale nelamuri sau preocupări dacă sesizezi că există diferenţe mari între ceea ce copilul tău reuşeşte să facă şi trăsăturile specifice vârstei.

Dezvoltarea socio-emoţională

• La cinci ani copilul tău vrea să devină mai independent şi deţine în mai mare măsură controlul comportamentului său – vei avea parte de mai puţine argumente şi mai puţine crize de afect;
• E nerăbdător să i se dea responsabilităţi, să îşi demonstreze autonomia;
• Preferă jocurile alături de cineva în loc să se joace singur;
• Se joacă în aceeaşi măsură cu fete şi băieţi, dar preferă companie de acelaşi sex – fetele cu fetele şi băieţii cu băieţii;
• Începe să înţeleagă ce înseamnă să urmezi regulile unui joc; aşteaptă-te însă să fie prea mult de gestionat pentru el, motiv pentru care poate încerca să trişeze sau se poate supăra;
• Reuşeşte în mai mare măsură decât până acum să facă distincţia dintre fantezie şi realitate, dar îi place în continuare să aibă parte de jocuri de rol şi să se costumeze;
• Alege jocuri diferite în funcţie de gen – cei mai mulţi băieţi de cinci ani se joacă mai dur şi caută activităţi fizice active, în timp ce fetele de aceeaşi vârstă preferă mai degrabă să se implice în jocuri sociale;
• Va întreba în mai mare măsură dacă are voie să facă ceva pe măsură ce începe să înveţe despre înţelegeri şi despre ce este permis sau nu;
• În general vrea să se conformeze şi îi poate critica pe cei care nu fac asta; sesizează orice diferenţă sau orice iese din comun în mediul în care se află;
• Are nevoie să fie luat în serios – la cinci ani va începe să adreseze întrebări serioase şi se va aştepta să i se răspundă pe măsură;
• La această vârstă familia este încă în centrul atenţiei – deşi va dori să se joace cu alţi copii şi va începe să formeze prietenii simple, viaţa emoţională importantă va avea loc tot în sânul familiei;
• Există în continuare o oarecare opoziţie faţă de adult, urmată de dorinţa de împăcare;
• Mimează subtil activităţile şi dispoziţiile afective ale adulţilor şi aşteaptă să fie lăudat;
• Vrea să îşi mulţumească prietenii şi să se facă plăcut, deşi uneori poate fi răutăcios cu alţii.

Dezvoltarea cognitivă (abilitatea de a învăţa, de a gândi şi de a rezolva probleme):

• Gândirea este încă naivă, nu foloseşte încă logica unui adult;
• La cinci ani copilul tău înţelege mai multe despre spaţiu şi despre timp, dar cei mai mulţi copii aflaţi la această vârstă încă nu pot spune cât este ceasul;
• Va deveni foarte bun la sortarea lucrurilor după criteriul culoare, formă şi mărime;
• Reuşeşte să numere în limitele 1-10;
• Poate desena o persoană care să aibă cel puţin şase părţi ale corpului;
• Poate desena o casă cu uşi, geamuri şi acoperiş;
• Poate numi patru culori şi poate potrivi (asocia) 10-12 culori chiar dacă nu le ştie denumirea;
• Poate copia unele litere sau cifre după model;
• Poate copia forme geometrice simple (cerc, pătrat..);
• Cunoaşte lucruri folosite zilnic, cum ar fi mâncarea sau banii; capacitatea de învăţare devine activă şi este dublată de interese de cunoaştere pentru anumite domenii (vrea să ştie mai multe despre flori, alimente, sporturi, maşini s.a.);
• Gândirea magică se diminuează – începe să înţeleagă că nu tot ce îşi doreşte se împlineşte independent de ceea ce face; visarea şi dorinţa fac loc realităţii;
• Creativitatea este evidentă, având tendinţe de diferenţiere – îşi doreşte să fie cel mai bun, cel mai rapid; în general vede lucrurile în alb sau negru, cu mai puţină deschidere pentru o situaţie de mijloc.

Dezvoltarea mişcărilor mari (motricitatea grosieră):

• Reuşeşte să stea într-un picior pentru 10 secunde;
• Poate merge pe vârfuri;
• Sare;
• Foloseşte furculiţa şi lingura şi, uneori, un cuţit de masă;
• Poate folosi singur toaleta (cu toate acestea, se poate întâmpla să mai ude patul noaptea);
• Învaţă să se dea în leagăn;
• Dacă a exersat, poate prinde mingi de dimensiuni medii;
• Se poate căţăra.

Dezvoltarea mişcărilor de detaliu (motricitatea fină):

• Are un control mai bun al scrisului şi al desenatului;
• Poate colora, păstrând în mai mare măsură conturul;
• Se defineşte latura dominantă (spre exemplu, foloseşte în mai mare măsură mâna stânga sau mâna dreapta în activităţi);
• Poate decupa forme simple.

Dezvoltarea limbajului:

• Vorbeşte clar, făcându-se uşor înţeles;
• Înţelege şi poate să numească opusul unor cuvinte;
• Foloseşte un limbaj complex;
• Poate spune poveşti simple folosind propoziţii complete;
• Întreabă înţelesul cuvintelor;
• Îi plac ghicitorile şi glumele, cântecele şi poeziile;
• Poate descrie un obiect după utilitatea lui (spre exemplu “scaunul este pentru a te aşeza pe el”, “furculiţa ne ajută să mâncăm”);
• Începe să înveţe adresa la care locuieşte, vârsta, ziua de naştere şi un număr de telefon al unui adult important.

Ţine minte: informaţiile din acest articol nu reprezintă o alternativă la consultaţiile profesioniştilor. De asemenea, trăsăturile descrise nu sunt termene limită rigide, ele reprezintă media. Unii copii pot atinge anumite abilităţi mai devreme iar altele mai târziu. Tu decizi ce este “normal” pentru copilul tău, dar dacă întâmpini dificultăţi sau preocupări, ia legătura cu un specialist. De asemenea, încurajez dezvoltarea copiilor în ritmul lor propriu, valorizând fiecare pas pe care acesta îl face, fără comparaţii cu cei aflaţi la vărste apropiate!

Poţi consulta şi:
– Şchiopu, U., Verza, E. (1997), Psihologia vârstelor – ciclurile vieţii, Ediţia a III-a revizuită, Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.
– Parenting and Child Health
– Centers for Disease Control and Prevention
– Health Link BC

Cine e în spatele paginii Părinți în Tandem:

Mă numesc Andreea Găvenea și mă bucur să îmi fi găsit acel lucru pe care să îl fac pe o perioadă lungă de timp fără senzația că aștept cu nerăbdare să se termine odată săptămâna. Sunt psihoterapeut, lucrez la cabinetul meu de mai bine de 5 ani. Am lucrat mulți ani cu copiii, apoi am găsit o nevoie mai mare în a veni mai degrabă în sprijinul părinților. Pandemia m-a adus mai aproape de adulți, cu fel și fel de provocări ale vieții, oameni minunați care fac eforturi să se cunoască și să se accepte, să se înțeleagă și să descopere că pot relaționa sănătos. Ultimii ani am pus accent pe mămicie, în sensul că am studiat mult și am lucrat cu clienți aflați perioada perinatală - de la concepție până la un an al copilului (infertilitate, pregătire pentru naștere, nașteri traumatice, perioada post-partum și efectele ei asupra părinților și relației de atașament cu copiii). Mă poţi contacta pe mail, la adresa andreea.gavenea@parintitandem.ro.