Cum lucrăm cu gravidele cu istoric de avort spontan? Feedback atelier Camelia Chețu

De curând, o femeie curajoasă a cerut ajutor pe un grup online din Brașov: „Ce medic îmi recomandați pentru chiuretaj?”. Dintre răspunsuri, însă, am avut surpriza să găsesc persoane care au judecat-o aspru, chiar au atacat-o, persoane care au considerat că doamna alege să renunțe la o sarcină nedorită. Am realizat atunci cât de puțină educație avem în zona aceasta, cât de puține femei vorbesc despre trauma prin care trec odată cu pierderea unei sarcini, chiar dacă sarcina este pierdută spontan, este extrauterina și se intervine medical asupra ei, are dificultăți în evoluție și necesită intervenție sau este o alegere personală a mamei. Oricum ar fi, este un moment dur, crunt unori pentru o femeie. Așadar încep astăzi prin nevoia de a puncta că un chiuretaj are loc în o mulțime de situații, nu doar în contextul unei sarcini nedorite!

Aspectele psihologice specifice gravidelor cu istoric de avort spontan

Cu toată suferința unei pierderi anterioare, cu durerea unor diagnostice de infertilitate, cu agitația și entuziasmul puse pe masă în speranța unei sarcini prin fertilizare asistată medical nereușite, unele femei reușesc să rămână însărcinate din nou. Fără să realizeze, sarcina/sarcinile pierdute vin să pună amprenta asupra acestei noi sarcini. În cazul lor, atașamentul prenatal este diferit în mai multe privințe. Despre aspectele psihologice specifice gravidelor cu istoric de avort spontan am vorbit în cadrul atelierului despre care vă scriam în articolul anterior, al Cameliei Chețu (dr. psih, conf. univ.), iar câteva dintre ele le împărtășesc cu voi:

• aceste mame își asumă în mai mare măsură maternitatea (am pierdut o sarcină, asta mă face să vreau cu atât mai mult să fiu mamă)
• își rețin atașamentul prenatal în termeni de emoții (îmi controlez fericirea fiecarei vesti bune, nu mă las să simt pe deplin pentru că nu știu dacă duc la termen sarcina)
• fug cu proiecțiile în viitor (mă liniștesc doar după ce se va naște)
• se protejează emoțional (în cazul unei pierderi nu vreau să mai sufăr sau să îi fac pe cei din jur să sufere, așa că împărtășesc vestea în cerc foarte restrâns sau poate nu vorbesc decât cu partenerul despre asta)
• sunt hipervigilente referitor la activitatea fătului (orice schimbare aduce îngrijorare)
• sunt compliante în relație cu specialiștii în care au încredere – medici, psihologi
• caută să își monitorizeze sarcina la mai mulți medici (vreau să fiu sigură)
• manifestă pe toată durata sarcinii și a nașterii griji, temeri, anxietăți legate de aceasta.

Intervenția psihologică la gravidele cu istoric de avort spontan

Intervenția psihologică asupra atașamentului cu fătul la gravidele cu istoric de avort spontan are câteva aspecte specifice:

• limitele de timp te determină să „ții ochii pe bila albă” (dacă ne raportăm la metafora unui joc de biliard) – femeile vin la psiholog după ce rezolvă aspecte de ordin medical (analize, consultații medicale, ecografii), iar timpul rămas până la naștere este scurt, de aceea subiecte adiacente ce pot apărea în sesiuni se pot discuta ulterior nașterii
• apare interferența dintre sarcina trecută și cea prezentă la gravidă, drept pentru care are nevoie să facă distincție clară între ele, să fie sprijinită să stea cât mai mult în prezent
• datele calendaristice ale descoperirii sarcinii/sarcinilor pierdute, datele probabile ale nașterilor, numele de alint, pot intensifica si personaliza demersul psihoterapeutic în susținerea și punerea în practică a unor ritualuri
• tehnicile de lucru proiective (modelaj, cuburi cu simboluri) vin să ajute exprimarea pierderii avute atunci când cuvintele sunt limitate
• tehnicile de respirație, de vizualizare, de folosire a ritmului și a ritualului sunt folosite în relație cu zona de atașament, cu legătura mamei cu sarcina curentă.

Informațiile atelierului nu pot fi cuprinse într-un articol, ci mai degrabă vin să construiască terapeutul care abordează aceste subiecte. Dacă și tu ai trecut prin experiențe dificile de acest gen, dacă și tu cauți să fii auzită după o pierdere de sarcină, apelează cu încredere la psihologi care studiază și lucrează cu aceste aspecte. Mulțumiri Cameliei Chețu pentru atelierul oferit, pentru deschiderea cu care ai împărtășit tehnicile cu care lucrezi și descrierile specifice gravidelor cu istoric de avort spontan!

Citește și:

1. Ce le spui copiilor mici despre moarte
2. Momentele critice din viața părinților în tandem
3. Ești un părinte anxios?

Sursa foto: Flickr

Cine e în spatele paginii Părinți în Tandem:

Mă numesc Andreea Găvenea și mă bucur să îmi fi găsit acel lucru pe care să îl fac pe o perioadă lungă de timp fără senzația că aștept cu nerăbdare să se termine odată săptămâna. Sunt psihoterapeut, lucrez la cabinetul meu de mai bine de 5 ani. Am lucrat mulți ani cu copiii, apoi am găsit o nevoie mai mare în a veni mai degrabă în sprijinul părinților. Pandemia m-a adus mai aproape de adulți, cu fel și fel de provocări ale vieții, oameni minunați care fac eforturi să se cunoască și să se accepte, să se înțeleagă și să descopere că pot relaționa sănătos. Ultimii ani am pus accent pe mămicie, în sensul că am studiat mult și am lucrat cu clienți aflați perioada perinatală - de la concepție până la un an al copilului (infertilitate, pregătire pentru naștere, nașteri traumatice, perioada post-partum și efectele ei asupra părinților și relației de atașament cu copiii). Mă poţi contacta pe mail, la adresa andreea.gavenea@parintitandem.ro.